Inima Intunericului-Inceput

Imi place sa scriu si as dori sa stiu parerile tuturor,nu sunt un As in asa ceva

Se spune in mituri ca se va naste o inima a intunericului,acea fiinta va poseda o putere de neimaginat.Mostenitorul intunericului va duce la bun sfarsit razbunarea familiei sale,pana cand El va dormi in pace.Dar acea fiinta va avea de suferit,va fi multa varsare de sange intre popoarele Durasiei pentru a o avea de partea lor pe aceasta arma mortala ascunsa in trup de elf,dragon sau om.De-a lungul anilor acest mit a fost uitat,dar totusi multi au crezut in el si au asteptat venirea lui,dar in zadar,doar Inteleptii popoarelor nemuritoare isi mai aduc aminte de el.
Era odata o elfa pe nume Enya.Era splendida frumusetea ei era din cale afara de minunata.Parul ei negru ca pana celui mai intunecat corb si acea mesa alba,acei ochi albastri ca cerul la miezul zilei,era perfecta,simtul ei analitic era de neintrecut,ii placea natura,dar ura captivitatea.
Nu era genul de persoana care sa stea inchisa intr-o padure,vroia sa exploreze,sa se simta libera,dar nu putea,era mostenitoarea tronului Federenului.Mama ei era Kanamael,regina, si sora ei mai mica se numea Lyanel,tatal lor murise din cauza unei boli rare si fara remediu numita floare de spin.Aceasta boala era caracterizata prin culoarea pielii care devenea purpurie,ochii total negri,din inima incepeau sa iasa tepi pana cand ajungeau sa-ti strapunga si pieptul.
-Mama nu pot,vreau sa calatoresc,nu pot sa stau inchisa.Ma simt ca o pasare in captivitate,spuse Enya trista in timp ce mangaia un trandafir alb.
-Bine,poti sa te duci sa calatoresti,spuse mama ei exasperata de incapatanarea fiicei sale.
-Da!exclama aceasta bucuroasa,strangand trandafirul.
-Dar cu o singura conditie!
-Care este...
-Vei pleca dupa intrunire care va avea loc peste doua zile.
-Da chiar trebuie sa stau?O ai pe Lyanel,chiar daca ea este mai mica decat mine.
-Aici este problema,fata cea mare trebuie sa fie si ea prezenta nu numai cea mica.
-Bine,cum doresti,spuse aceasta cu jumatate de gura,ducandu-se in camera ei,pe scarile albe si gri urca incet,iar parul ei zbura pe langa corp,dandu-i un aer inofensiv.
„-Enya trebuie sa ma intelegi,ai doar 50 de ani si inca esti tanara,sora ta are doar 30 de ani,pana la 100 de ani voi inca veti mai depinde de mine.”Aceasta fraza era cantarita in mintea elfei,cuvant cu cuvant amintindu-si tonalitatea lor.
De fiecare data se ducea la Idryel,era prietenul ei cel mai bun,si era singurul care vorbea cu mostenitoare in particular,si isi petrecea timpul in compania ei.
-Ce ai de gand sa faci?o intreba acesta in timp ce se punea langa ea pe banca,uitandu-se in directia in care priveau ochii ei.
-Nu stiu,spuse ea hipnotizata,vroia sa zboare ca o pasare a cerului,dorul de libertate o invada.
Elful o lua de mana,Enya se uita in ochii lui intrebatoare,ii puse in mana un trandafir negru.
-L-am descantat special pentru tine,sper ca-ti place.
Aceasta il mirosi,avea un miros diferit de ceilalti trandafiri.Isi puse capul pe umarul lui,acesta tresari,ea niciodata nu facuse asta,inima lui incepu sa bata cu putere.
-Enya,spuse acesta luand-o in brate,ea nu se opuse,vreau sa-ti marturisesc sentimentele mele fata de tine,se uita in ochii ei albastri si aceasta in ochii lui negri,asa cum este luna pura,si apa lina,asa sunt sentimentele mele pentru tine.La cele auzite Enya ii puse o mana pe obrazul lui catifelat,depuse o sarutare usoara pe fruntea elfului care o lua in brate.
Toata aceasta scena a fost vazuta de catre regina."Nu-i voi permite una ca asta,isi spuse ea,trebuie sa fac ceva,fiica mea nu se va uni cu un simplu elf,care pretinde ca este prietenul ei cel mai bun.”
-Maine ne vedem aici la amurg,ii spue ea in timp ce pleca facandu-i cu mana,cu toate ca acesta era un obicei omenesc,ei ii placea.
A doua zi,Idryel nu aparuse,Enya incerca sa-l caute cu mintea,dar nu il gasi,ii curse lacrimi,o parasise,fara sa-i zica macar de ce,durerea care se asternuse in sufletul ei pur incepu sa se observe si pe chipul ei plapand.Simtea cum ceva se rupe din inima ei,acel elf fusese singurul care ii spusese o ca iubeste cu adevarat.Zilele treceau si Enya se intrista din ce in ce mai tare.

Astept critici:)