pinguin

cand prafuit de vanitati
orgolios sau decazut
in rai voi patrunde
atunci cu sufletul strapuns
de-un penis ancestral
suferind si fericit
calea-mi n-o voi cauta

Tu faci misto de noi, nu?

zak a scris:

Tu faci misto de noi, nu?

Sincer sa fiu, asta a fost si prima mea reactie, dar am zis ca ma lamuresc pana la urma.

Poate ne inselam si nu e la misto ...stiu si eu?

Nu vreau sa trag concluzii, de aceea am cateva intrebari pt autor referitor la poezie.

1. Care este subiectul poeziei?
2. Care este sensul titlului in raport cu subiectul poeziei?
3. Care sunt temele generale ale poeziei? E ceva cu nemurirea sufletului, din cate inteleg, dar nu pricep negatia de la sfarsit, de exemplu.
4. Care este ideea structurii - 7 versuri, fara punctuatie etc?
5. Care este mesajul poeziei? Sper ca nu e cel pe care l-a colorat asa frumos moderatorul.
(@Wraith: am vazut cu totii, nu era cazul sa il faci si mai evident )

eh, eu as avea o varianta personala pentru interpretarea poeziei...don't take it for granted,though.

Citat :

E ceva cu nemurirea sufletului,

da alin, si eu ma gandeam tot la ceva cu nemurirea sufletului, dar mai mult decat atat este vorba despre atingerea unei stari de abandonare totala a sinelui- la care se face aluzie prin rai.prin asta explic si negarea din final "calea-mi nu o voi cauta"- practic eul liric elimina orice actiune volitiva si se lasa in voia sortii. penisul ancestral, dupa mine, nu este neaparat un efort de-a introduce putina pornografie, ci o referire la teoria inconstientului colectiv a lui jung. de aceea si atributul "ancestral", pentru ca este vorba de o stigmata a eului- mentalitate, comportament, mostenire genetica- provenite de la ascendenti.
acum...legatura pe care eu o gasesc cu titlul este mai mult la ghici: pinguinul este o pasare in 2 culori (sau non-culori actually)- alb si negru- transpuse asupra eului liric prin contradictiile mentionate-"prafuit de vanitati
orgolios sau decazut" fata de " in rai voi patrunde" si " suferind si fericit". aceste sentimente antitetice certifica binele si raul care se regasesc in fiinta respectiva. pe langa asta, pinguinul este o pasare, dar nu zboara! un alt contrast major al existentei sale. mai este si faptul ca pinguinul traieste intr-un desert alb, unde nu trebuie sa-si caute calea, pentru ca vastitatea din jurul lui este ca un labirint.
acum astept si de la voi un semn prin care sa-mi confirmati sau infirmati teoriile...sunt chiar curios de fapt ce parere au ceilalti despre poezie.

Daca toata sectiunea asta o sa fie plina cu poezii de cinci randuri in care regasim parti anatomice doar de amorul artei, atunci putem sa facem topicul asta sticky si sa inchidem sub-forumul.

titlul? titlul e un mister...

eram un pic dark in vremurile acelea cand am scris aceste versuri

asa ca ele exprima exact ceea ce spun: nu imi voi gasi linistea (`calea-mi n-o voi cauta`) decat atunci cand voi muri (`in rai voi patrunde`) cu tot cu permanentele batalii din mine (contradictiile, incertitudinile, - `orgolios sau decazut`, `suferind si fericit`)

`penisul ancestral` nu este altceva decat obsesia sexuala crunta care pe vremea aceea ma chinuia teribil (la un moment dat am vrut chiar sa ma castrez) si care permanent interfera cu sinele moral (`sufletul`) si este ancestral pentru ca incercam sa imi gasesc o scuza (instincte mostenite de la stramosi)

PS: Aline, subiectul, titlul, structura, temele, mesajul poeziei nu stiu care sunt, eu atunci vroiam doar sa mor si mi-am zis ca e de preferat sa scriu 7 randuri (cu sau fara sens) decat sa imi tai venele