Avem certitudinea unei realitati?
Putem sa consideram ca realitatea pe care o traim este de fapt la fel de virtuala ca realitatea unui semnal suficient de complex, transmis prin unde electromagnetice sa zicem?
Umanitatea a reusit sa transmita la distanta un semnal audio care exprima o realitate care de fapt poate fi virtuala (inregistrata), la fel un semnal video.
Vizionarea unui film nu e altceva decat participarea psihica la o realitate virtuala audio-video.
Mai mult umanitatea a reusit sa reproduca artificial prin intermediul "alchimiei moderne", mirosuri si gusturi, azi cumperi o anumita combinatie de substante de la supermarket care imita aproape orice gust sau miros al produselor naturale.
Nu mi se pare deloc departe ziua in care gustul si mirosul vor putea fi emise prin intermediul undelor sau altfel (trimiterea unui anumit semnal care sa declanseze in creier perceptia gustului sau mirosului respectiv), astfel incat sa vizionam filme la care sa participam nu numai vizual si auditiv dar si gustativ respectiv olfactiv.
Dar cand simtul tactil va putea fi emis sau stimulat de statiile creatoare a unei realitati virtuale, vor mai fi oare limite?
Este posibil ca noi oamenii sa fim "statii de receptie" a unui semnal foarte complex emis de un emitator supersofisticat, care ne face sa traim ceea ce noi consideram a fi realitatea?