Paradoxuri si sofisme

Titlul vorbeste in mare parte de la sine. Aici putem posta paradoxuri si sofisme, poate chiar sa le si discutam.

Cateva din preferatele mele:

Is it possible to give what we don't have?
Sophist: "Yes, greedy man gives his cash with sorrow. However, he doesn't have the cash with sorrow, so he gives what he doesn't have."

What is better - eternal bliss or a simple bread?
What is better than eternal bliss? Nothing. But a slice of bread is better than nothing. So a slice of bread is better than eternal bliss.


Paradoxul lui Zeno:

Un atlet vrea sa pargurga o distanta de 100 de metrii intr-un timp fix. Dar ca sa ajunga la 100 m trebuie sa parcurga mai intai 50 m iar ca sa ajunga la 50 m trebuie sa parcurga mai intai 25.
Daca spatiul este infinit divizibil, atletul nostru ar trebui sa parcurga o infinitate de puncte de mijloc pentru a ajunge la distanta dorita intr-un timp finit. Cum asta e imposibil, atletul nu poate sa-si atinga telul. Acest lucru fiind valabil pentru orice persoana care vrea sa se deplaseze dintr-un punct in altul, ajungem la concluzia ca miscarea e imposibila deci, o iluzie.


Revin cu altele cand gasesc notitele dntr-o carte cu paradoxuri ale existentei

Infinitul este numai in mintea noastra care rataceste prin deductii si creativitate.
In cel mai "bun" caz poate fi vorba despre o dimensiune a rezolutiilor diferite (pe langa alte si alte dimensiuni neacceptate, nerecunoscute sau nedescoperite inca) pe care "sublima minte", ajunsa "biata minte" o confunda cu infinitul.
Care este diferenta de dimensiune dintre macro si microcosmos?
Ceea ce potenteaza aparitia particulelor elementare (care au fost descoperite ca ciupercile dupa ploaie, desi se credea ca nu mai e altceva mai subtil) conform fizicii cuntice, oare e infinit, la fel de infinit ca infinitul la care ne raportam noi?
Vai, dar daca spatio/temporalitatea sunt tot numai in mintea noastra?
Sa ma gandesc oare ca si realitatea, asazis obiectiva, e tot hipnoza profunda a mintii care se reflecta in campul constiintei ca o realitate asa cum constatam noi ca o traim?